Arheologii au descoperit un sit funerar celtic din secolele VI-V înaintea erei noastre.
Săpăturile arheologice preventive care au avut loc în orașul Nîmes au dus la descoperirea a unui sit funerar celtic din jurul secolelor VI-V înaintea erei noastre. Oamenii de știință explică faptul că au descoperit trei morminte de incinerație, două osuarii ceramice și o groapă cu osoase. Bunurile funerare descoperite în interiorul acestora includ cuțite și fibule sugerează că cei înhumați au fost, probabil, bărbați, notează The History Blog.
Necropola este un spațiu mic, dar atent planificat. Se întinde de-a lungul unei axe centrale nord-sud, cu o lungime de aproximativ 35 de metri, care era probabil o pasarelă între mormintele din antichitate. Există dovezi ale unei axe est-vest de aproximativ aceeași lungime, dar nu este clar dacă era vorba despre o incintă agricolă sau o parte a complexului funerar.
Fiecare mormânt este dreptunghiular și separat de șanțuri. Șanțurile au servit ca temelie pentru ziduri cherestea groasă și pământ. Majoritatea incintelor au fost distruse de construcții ulterioare, dar două dintre cele cinci sunt intacte și unite de laturile scurte ale dreptunghiului în care au fost plasate.
Arheologii au probleme în ceea ce privește stabilirea detaliilor legate de apartenența acestui cimitir și asta deoarece se află la o distanță destul de mare față de aglomerația urbană din Epoca Fierului care va deveni Nîmes. Ceea ce este sigur este că, după încetarea înmormântărilor, necropola a fost folosită pentru viticultură. Au fost descoperite aproximativ 50 de gropi de viță de vie, toate aranjate regulat, orientate est-vest. Cultivarea viței de vie datează la începutul secolului II înaintea erei noastre, după care podgoria a fost înlocuită cu o livadă.
În perioada romană, a fost construit un drum peste necropolă, la câteva sute de metri de poarta sudică a orașului, intersectându-se cu principalul drum al orașului: Via Domitia.
În Evul Mediu, terenul necropolei a continuat să fie folosit pentru agricultură, cu o revenire la scopul principal al acesteia în perioada modernă. Mai exact, scheletele a trei persoane au fost descoperite, iar arheologii cred că acestea ar fi fost protestante, fiindu-le interzisă înhumarea în cimitir catolic din Nîmes.
Un mormânt din Franţa, vechi de 2.500 de ani, cu bijuterii din aur masiv îi contrariază pe arheologi
Un mormânt subteran vechi de 5.000 de ani, descoperit în Franţa